test babes papanicolaou, test pap, test papanicolau

Testul Papanicolau este o procedură de screening specifică pentru identificarea cancerului de col uterin, folosită în întreaga lume de peste 80 de ani.

Efectuarea frotiului Papanicolau presupune colectarea de celule de la nivelul colului uterin – capătul inferior și îngust al uterului, care se află în partea superioară a vaginului – cu scopul de a depista precoce cancerul de col uterin, dar și pentru a detecta modificările celulelor cervicale care pot indica riscul de a dezvolta cancer în viitor.

Cuprins:

Anatomia colului uterin

Despre cancerul de col uterin

Ce este un test Babeș Papanicolaou (test PAP)?

Cine trebuie să își facă testul PAP?

Care sunt etapele înainte de recoltare?

De ce PAP în mediul lichid?

Anatomia colului uterin

Colul uterin este un organ fibromuscular care leagă cavitatea uterină de vagin, fiind graniţa dintre mediul intrauterin şi cel intravaginal. Are două porţiuni: una externă (exocolul) care se continuă cu vaginul şi una internă (endocolul) care face legătura cu cavitatea uterină, între cele două existând o zonă de tranziţie unde se localizează cel mai frecvent leziunile displazice şi cancerul.

Despre cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin reprezintă în țara noastră prima cauză de mortalitate la femeile tinere cu vârste între 15 – 44 ani. Apariţia bolii poate fi precedată de existența unor leziuni precanceroase, care pot fi depistate din timp prin testul Babeş – Papanicolaou (testul PAP).

Cauza principală a cancerului de col uterin (cervical) este infecția cu un virus cu transmitere sexuală – HPV (Virusul Papilloma Uman). Infecţiile persistente cu tulpini de risc înalt ale acestui virus sunt mai frecvente la femeile care îşi încep viața sexuală la vârste destul de mici sau care au parteneri sexuali multipli. Alte cauze favorizante ale cancerului de col uterin sunt: nașterile multiple, un sistem imunitar slăbit, fumatul, contraceptivele orale, obezitatea, dieta săracă în fructe și legume etc.

Infecţia cu HPV este, de obicei, asimptomatică (nu doare, nu sângerează), iar când apar aceste simptome, este prea târziu, cancerul fiind deja invaziv. Cancerul de col face victime deoarece femeile solicită tardiv un consult de specialitate. Din cele 40.000 de paciente cu cancer de col uterin înregistrate în România, peste 2.000 îşi pierd viaţa anual din cauză că boala este depistată prea târziu.

Ce este un test Babeș Papanicolaou (test PAP)?

Testul Babeș – Papanicolaou este un examen microscopic morfologic al unui frotiu celular obținut prin exfolierea celulelor de la suprafața colului uterin, cu ajutorul unei periuțe. Scopul acestui test este reprezentat de detecția celulelor anormale (atipice) care apar în leziunile precanceroase.

Testul Papanicolau sau frotiul reprezintă primul pas în prevenirea și depistarea precoce a cancerului de col uterin. Acesta identifică modificările anormale de la nivelul celulelor cervicale și poate fi efectuat în următoarele scopuri:

Screening: este recomandat tuturor femeilor fără simptome și este capabil să identifice cancerul de col uterin precoce, precum și modificările din celulele cervicale care pot deveni canceroase dacă nu sunt tratate. Recomandarea este să fie efectuat anual, împreună cu testarea HPV în vederea depistării tulpinilor de papilomavirus uman (HPV) care pot cauza cancerul de col uterin.

Diagnostic: în vederea determinării cauzei care stă la baza simptomelor vaginale, inclusiv sângerări sau secreții vaginale anormale.

Monitorizare: ca test de urmărire pentru a monitoriza anomaliile celulelor cervicale sau alte aspecte detectate la un frotiu Papanicolau inițial.

Cine trebuie să își facă testul PAP?

Momentul în care orice persoană de sex femin ar trebui să înceapă testarea PAP depinde de o varietate de factori, inclusiv vârsta, starea de sănătate și istoricul de screening pentru cancerul de col uterin. Este recomandat ca toate femeile care și-au început viața sexuală să efectueze periodic acest test. De asemenea, un medic poate solicita un test Papanicolau atunci când o pacientă este însărcinată. Studiile arată că testul PAP efectuat anual crește sensibilitatea de detectare a leziunilor. În cazuri speciale, în funcție de statusul fiziologic și medical, acest interval trebuie stabilit de medicul ginecolog.

Screening-ul pentru cancerul de col uterin poate implica un test PAP, un test HPV sau co-testarea PAP+HPV. Grupul de lucru pentru servicii de prevenție din SUA (U.S. Preventive Services Task Force) recomandă efectuarea periodică a screeningului pentru cancerul de col uterin între 21 și 65 de ani, astfel:

femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani ar trebui să se supună unui screening pentru cancerul de col uterin la fiecare trei ani doar cu un test Papanicolau.
între 30 și 65 de ani există mai multe opțiuni: screening la fiecare trei ani doar cu un test PAP, la fiecare cinci ani doar cu un test HPV sau la fiecare cinci ani PAP+HPV

Pacientele ar trebui să discute cu medicul lor despre avantajele și dezavantajele diferitelor strategii de screening pentru a decide care este cea mai bună abordare în cazul lor.

Se recomandă ca pacientele să beneficieze mai des de screening atunci când prezintă unul dintre următorii factori de risc:

istoric de rezultate PAP anormale/cu celule modificate;
infecția cu virusul HIV;
expunerea in-utero la dietilstilbestrol (DES);
sistem imunitar slăbit.

Alte situații în care nu este nevoie de screening regulat pentru cancerul de col uterin sunt:

pacientele cu vârsta sub 21 de ani;
pacientele peste 65 de ani, care au avut un screening adecvat în trecut și care nu prezintă un risc crescut de cancer de col uterin;
persoanele care au suferit o histerectomie și care nu au antecedente de rezultate Papanicolau anormale sau de cancer de col uterin.

Care sunt etapele înainte de recoltare?

Înainte de efectuarea testului este important să:

comunicați medicului despre orice medicamente pe care le luați, dacă ați avut un rezultat PAP anormal în trecut sau dacă ați putea fi însărcinată;
aveți grijă să nu fiți în timpul menstruației, intervalul optim fiind în perioada de mijloc a ciclului menstrual, iar în cazul infecţiilor, după tratarea acestora.

Cu 24-48 de ore înainte de recoltare trebuie evitate:

utilizarea tampoanelor intravaginale;
raporturile sexuale;
spălăturile intravaginale;
utilizarea cremelor vaginale sau a spumelor contraceptive.

După recoltare este posibil să aveți sângerări vaginale pentru o perioadă scurtă de timp.

Rezultatele testului PAP sunt disponibile în maxim 5 zile lucrătoare (valabil în laboratorele Synevo).

Acestea sunt raportate ca fiind normale, anormale sau nesatisfăcătoare pentru evaluare. Un rezultat normal indică faptul că nu au fost identificate celule anormale în probă, iar un rezultat anormal arată prezența de anomalii celulare.

Tipurile de celule descrise în mod obișnuit în rezultatele testului PAP includ:

Celule scuamoase;
Celule glandulare.

Celulele scuamoase reprezintă un tip de celule care căptușesc porțiunea exterioară a colului uterin. Anomaliile celulelor scuamoase sunt împărțite în mai multe categorii:

Celule scuamoase atipice (ASC) sunt cel mai frecvent întâlnite și pot fi raportate ca celule scuamoase atipice de semnificație nedeterminată (ASC-US) sau celule scuamoase atipice, care nu pot exclude o leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt (ASC-H). Un rezultat ASC-H indică faptul că celulele pot avea un risc mai mare de a deveni canceroase decât un rezultat de ASC-US.
Leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scăzut (LSIL) sau displazie ușoară, arată că au fost identificate modificări celulare ușoare. Este posibil ca un rezultat LSIL să nu necesite tratament, deoarece aceste modificări sunt adesea rezolvate de sistemul imunitar, în special la persoanele tinere.
Leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL), uneori numită displazie moderată sau severă, indică faptul că au fost detectate anomalii celulare de la ușoare până spre severe. Aceste modificări au mai multe șanse decât LSIL-uri de a evolua spre cancer dacă nu sunt tratate.
Carcinom in situ (CIS) cu modificări celulare severe, care sunt similare cu cele ale cancerului de col uterin, dar nu s-au răspândit încă dincolo de suprafața colului uterin. CIS este posibil să evolueze în cancer dacă nu este tratat.
Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip de cancer de col uterin și foarte rar se întâmplă să fie descoperit în urma unui test PAP la pacientele care efectuează screening regulat pentru cancerul cervical. Acest rezultat indică faptul că celulele scuamoase anormale s-au răspândit la nivelul colul uterin sau în alte părți ale corpului.

Celulele glandulare se găsesc în țesutul care căptușește porțiunea interioară a colului uterin. Modificările celulare anormale din celulele glandulare sunt împărțite în următoarele categorii:

Celule glandulare atipice (AGC) indică prezența unor celule glandulare anormale, dar semnificația acestor modificări celulare este neclară.
Adenocarcinom endocervical in situ (AIS): Acest rezultat înseamnă că au fost găsite modificări celulare mai severe, dar nu s-au răspândit încă dincolo de țesutul glandular al colului uterin.
Adenocarcinomul este un tip de cancer de col uterin care debutează la nivelul celulelor glandulare și se poate răspândi și în alte părți ale organismului. Este foarte rar descoperit în urma unui examen Babeș Papanicolau la femeile care își fac în mod regulat screening-ul pentru cancerul de col uterin.

Pe lângă detectarea prezenței modificărilor celulare în țesutul scuamos și glandular, frotiul Papanicolau poate detecta și alte tipuri de anomalii:

Celulele endometriale la femei cu vârsta peste 40 ani – pot fi prezente la cele sănătoase în timpul menstruației, dar nu trebuie să fie prezente într-o secreție de col uterin după menopauză.
Alte tipuri de cancer: Deși nu este scopul principal al testului Papanicolau, acest test poate detecta uneori celule tumorale specifice pentru cancerul de la nivelul trompelor uterine, ovarelor, endometrului, peritoneului, vulvei sau vaginului.
Infecție sau inflamație.

Rezultatele nesatisfăcătoare obținute la un test Papanicolau indică faptul că eșantionul de celule cervicale obținut pentru test, fie nu a avut suficiente celule pe lamă pentru a fi examinat, fie calitatea lamei nu a fost satisfăcătoare. Rezultatele nesatisfăcătoare pot fi urmate de repetarea recoltării.

De ce PAP în mediul lichid?

Synevo utilizează tehnica în mediu lichid, având la dispoziție două platforme SurePath, complet automatizate. Acest lucru oferă posibilitatea de standardizare a procesării și facilitare a interpretării.

Avantajele citologiei în mediu lichid față de metoda clasică:

crește cu 37% cantitatea de celule recoltate datorită sistemului ce permite păstrarea periuței de recoltare în flacon;
în urma unei singure recoltări se pot efectua mai multe teste, cum ar fi: testul Papanicolaou, testarea HPV (Virusul Papilloma Uman), CINtec și Diagnostic molecular – infecții cu transmitere sexuală (secreție vaginală/cervicală/ secreție uretrală/urină);
erorile umane din etapa de procesare sunt înlăturate, calitatea frotiurilor obținute fiind net superioară;
crește gradul de detecție a leziunilor precanceroase;
numărul de cazuri nesatisfăcătoare scade sub 1%.

Referințe:

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/pap-smear/about/pac-20394841